glasul rotilor de tren

10 octombrie 2005
nu stiu cine a simtit nevoia sa inventeze detestabilul artefact numit “sageata
albastra”; genunchii inghesuiti in rasuflarea pasagerei din fata; imposibil,carevasazica,
de ignorat faptul ca respectiva duduie citea dan brown in combinatie ciudata cu
o carte de rugaciuni. “in acest tren nu se fumeaza” vine anuntul ca bomboana pe
coliva, in timp ce la cativa pasi mai incolo doi polonezi beti pufaie de zor o
mahoarca greoaie, ignorand cu gratie limba romana. stau o vreme cu nasul in ziare,
de undeva din spate urla exasperat un bebelus, lumea incepe sa se foiasca. ajungem
la fetesti , de 3 ori ura, cei cativa fumatori napastuiti ne strecuram afara sub
privirile reprobatoare ale unor doamne cu kinderi (like what,suntem un exemplu
negativ? hai sictir). abia apucam sa tragem un fum izbavitor ca usile incep sa
tiuie si ne cataram in graba la loc injurand maruntel, cfr-ul simte nevoia de
actiune asa ca pune aerul conditionat pe temperaturi polare, in scurt timp lumea
incepe sa bombane, doar polonezii se simt bine, unul doarme ingramadit pe jos
si celalalt fraternizeaza cu calatorii impartind generos din sticla lui de votca.
ma hlizesc tamp la o fraza din catavencu (“fir-ati ai dracu de manipulanti cu
cine v-a pus manipula in mana cu tot!”),intre timp polonezul a golit jumatate
de sticla si face pe avionul, pe peron la medgidia un grup de caini se adulmeca
frenetic, don’soara din fata mea nu mai are chef de citit si in schimb se holbeaza
la mine, incerc un zambet jenat dar nu obtin nici o reactie, bebelusul e linistit
finalmente cu o alaptare in public, polonezul somnoros se activeaza si incepe
sa povesteasca ceva pe limba lui din care nu reusesc sa disting decat “kurva”,
la gat ii atarna un snur de care odata demult a fost agatat un mobil, din fericire
il apuca sughitul si tace intr-un final, trenul se taraie agonizant pe ultimii
metri inainte de gara.
horror.


Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X